In asteptarea diligentei si prins intr-o criza de friguri, Leiba Zibal, hangiul evreu din Podeni, isi aminteste cum a schimbat felurite meserii pana cand a murit fratele nevestei sale, Sura, si au mostenit hanul.Chiar daca aveau un trai indestulat, nu se bucurau nici de sanatate, nici de liniste. Oamenii ii batjocoreau, ii ocarau, ii amenintau. Cel mai rau era badea Gheorghe. Il luase in slujba in urma cu o vreme, fiindu-i mila de el, îi spusese ca abia iesise din spital. Omul insa era brutal, lenes, obraznic si hot. Cand a amenintat-o pe Sura, apoi a asmutit un caine asupra celui mic, a lui Strul, Leiba l-a scos din slujba. Gheorghe n-a vrut săa plece si poate l-ar fi și lovit pe Leiba, daca nu ar fi venit tocmai atunci niste musterii. Pleca, amenintandu-l ca se va intoarce de Paste, in noaptea Invierii.