Alexandru Lapusneanu, dupa o prima domnie, in toamna anului 1564 doreste cu orice pret sa ocupe tronul Moldovei pentru a doua oara. Intra in conflict cu boierii ( Daca voi nu ma vreti, eu va vreu, iar daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi). Boierii incearca sa-l convinga sa renunte la tron, iar Motoc cade in genunchi cerand iertare insa Lapusneanu nu are incredere in sfetnicul tradator. Poporul il primeste cu nadejde ca domn , iar prima decizie este aceea de a-i pedepsi pe boierii tradatori. Motoc este adus in fata poporului si domnitorul intreaba poporul ce doreste , iar vocea poporului raspunde Capul lui Motoc vrem. Motoc va fi dat pe mana poporului care il va sfasia . Dupa 4 ani insa, sfarsitul ii va veni din mana sotiei sale, domnita Ruxandra, care fiind ingrozita de violenta sotului ei si fiind infiltrata de catre doi boieri uneltitori, isi va otravi sotul.

Hutu, fiul lui Mihail Budulea si al Saftei, este urmarit din copilarie pana la realizarea sa profesionala si familiala. BaiatuI a avut o copilarie nefericita, fiind parasit de mama sa la varsta de cinci ani. Crescut de tatal sau, care il purta pretutindeni la petrecerile din sat, la care participa ca cimpoier, Hutu se maturizeaza repede si invata mestesugul cantatului din fluier inca din copilarie. Invatatorul Claita il sfatuieste pe cimpoier sa-si dea copilul la scoala de la oras, pentru ca Hufu sa ajunga dascal in sat. .Intr-o zi, dascalul insotit de Budulea si de Buduleasa sosesc la scoala. Intalnirea dintre mama si fiu, dupa o despartire de zece ani, emotioneaza pe toata lumea.La sfarsitul anului, Budulea Taichii ramane la profesorul Wondracek, iar dascalul Claita este suparat fiindca auzise ca fostul sau elev urma sa plece la scolile latinesti pentru a ajunge preot sau avocat, in loc sa se faca dascal.Hutu isi continua studiile si dupa zece ani, intors in sat, se preoteste, se casatoreste cu Mili si are un baiat, primul nepot al lui Budulea.

Popa lancu din Podeni, capetenia unei bande de hoti, este in pericol de a fi prins de potera si de aceea, fratele sau, Stavrache, il sfatuieste sa se inroleze voluntar in armata si sa plece pe frontul din Balcani, pentru a i se pierde urma. Popa lancu urmeaza sfatul fratelui sau, iar averea ii ramane lui Stavrache, atunci cand acesta primeste o scrisoare prin care este anuntat ca lancu Georgescu a murit "pe campul de onoare de trei gloante inamice primite in pantece". obsesiile si cosmarurile lui Stavrache, iscate din teama ca fratele sau nu ar fi murit si ca s-ar putea intoarce sa-i ia averea il complesesc astfel ca i se declanseaza nebunia.

„ Un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala... de-acolea, pana-n Popestii de sus, o postie: in buiestru potrivit, un ceas si jumatate (...). Acu sunt sapte trecute: al mai tarziu pana la zece, sunt la pocovnicu Iordache". in timp ce-si calcula astfel distantele, calaretul vede „ca la o bataie buna de pusca" hanul lui Manjoala si se grabeste sa ajunga acolo. Este intampinat de Marghioala, vaduva lui Manjoala, si simte prezenta Necuratului. Tot felul de intamplari ciudate il vor face pe drumetul nostru sa necesite purificare timp de patruzeci de zile la un schit. Mult mai tarziu, naratorul afla ca hanul a ars, iar hangita si-a gasit sfarsitul in flacari.

Destinul cizmarului Ghita, care ia in arenda o carciuma aflata la rascruce de drumuri langa Ineu, in campia Aradului. Hanul se numeste Moara cu noroc si, desi soacra lui Ghita, mama sotiei sale Ana, il avertizeaza ca nu face bine , Ghica incapatanat se muta impreuna cu familia. La inceput, lucrurile decurg bine, el castiga cinstit si familia traieste fericita in buna intelegere. Numai ca Ghita afla in curand ca tinutul este sub stapanirea lui Lica Samadaul, sef al porcarilor. Lica avea o faima rea si incearca sa il faca pe Ghica omul lui. La inceput, Ghita ii tine piept . Sotia sa , Ana, este fermecata de banditul Lica . Ghita va sfarsi prin a-si ucide sotia iar el ucis din ordinul lui Lica Samadaul.Cum nicio crima nu scapa nepedepsita, Lica se sinucide izbindu-se din fuga, cu capul, de un stejar.

Cele mai indragite nuvele si povestiri scrise de Barbu Stefanescu Delavrancea : Bunicul, Bunica, Domnul Vucea, Hagi Tudose, Sultanica

In asteptarea diligentei si prins intr-o criza de friguri, Leiba Zibal, hangiul evreu din Podeni, isi aminteste cum a schimbat felurite meserii pana cand a murit fratele nevestei sale, Sura, si au mostenit hanul.Chiar daca aveau un trai indestulat, nu se bucurau nici de sanatate, nici de liniste. Oamenii ii batjocoreau, ii ocarau, ii amenintau. Cel mai rau era badea Gheorghe. Il luase in slujba in urma cu o vreme, fiindu-i mila de el, îi spusese ca abia iesise din spital. Omul insa era brutal, lenes, obraznic si hot. Cand a amenintat-o pe Sura, apoi a asmutit un caine asupra celui mic, a lui Strul, Leiba l-a scos din slujba. Gheorghe n-a vrut săa plece si poate l-ar fi și lovit pe Leiba, daca nu ar fi venit tocmai atunci niste musterii. Pleca, amenintandu-l ca se va intoarce de Paste, in noaptea Invierii.

Parintele Trandafir, om cu multa carte, ajunge preot in satul natal, in Butucani, avand enoriasi cu dare de mana, dar nu ramane acolo nici doi ani din cauza severitati sale prea morale. El spunea ba satenilor, ba protopopului, tot ce avea pe inima, astfel ca este mutat intr-o alta localitate, numita Saraceni, o asezare inchisa intre munti, pe unde isi facuse albie un parau, ramas fara apa aproape intregul an. Satul arata jalnic:casele sunt rasfirate, n-au garduri, dar nici hornuri. Dorind sa-i indrepte, parintele Trandafir le tine duminica saracenilor predici. Satenii nu se schimba, si-atunci parintele incepe cu ocara, cu luarea in ras si il poreclesc Popa Tanda. Ei se duc la protopop si la episcopie si cer alt preot pentru satul lor. Popa Tanda incepe sa munceasca din rasputeri pentru ridicarea materiala a satului, dandu-se pe sine drept model de energie civica si de tarie morala.

Povestea lui Dionis, un copil sarac si orfan. Casa veche in care locuieste este ascunsa in mijlocul unei gradini pustii. Cand ajunge acasa, se trezeste intr-o alta lume : devenind calugarul Dan din Iasi pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun si discipol al maestrului Ruben. Dupa ce este initat in tainele migratiei sufletesti, maestrul Ruben ii dezvaluie secretul cartii lui Zoroastru si trebuie sa citeasca pagina a saptea unde sunt toate detaliile legate de intrarea lui in eternitate. Face o calatorie catre Luna, impreuna cu iubita sa Maria care era fiica spatarului Tudor Mesteacan. In final, tanarul care credea ca este sarac se va dovedi beneficiarul unei mosteniri suficiente pentru ca tatal fetei sa-l accepte.

In Cetatea Neamtului, o mana de plaiesi aparau cetatea . Este toamna anului 1686. Armata poloneza, condusa de bravul Sobiekti, in trecere prin Moldova intalneste cetatea Neamtului care ,pe timp de razboi, pastra averile nobililor moldoveni. Dorind sa puna mana pe avere, acesta porneste asedierea cetatii. Dupa patru zile de lupta pe viata si pe moarte, acestia sunt somati de catre regele polonez sa iasa afara. Cand vede ca de fapt erau inferiori numeric dar foarte curajosi, acesta le promite ca pentru indrazneala lor vor fi spanzurati. Este insa oprit la timp, de catre Iablonovski, omul de incredere al regelui, care ii arata ca romanii nu au facut decat sa-si faca datoria patriotica si vrednica de toata lauda. O lectie de curaj, datorie fata de patrie si judecata dreapta!